Un procent de 60% dintre francezi sunt nemultumiti de prestatia presedintelui Nicolas Sarkozy, si nu ar vota cu el la alegerile din 2012, arata un sondaj recent.
Intrebati ce parere au despre prestatia presedintelui Sarkozy, 58% dintre francezi au spus ca aceasta a fost slaba, iar 38% au spus ca a fost buna, potrivit unui sondaj telefonic realizat de LH2, informeaza Independent Online.
Sondajul realizat pe 1.006 persoane, realizat intre 23 si 24 octombrie, mai arata ca 60% dintre francezi nu intentioneaza sa il mai voteze pe Sarkozy daca va candida din nou la presedintie in 2012. 30% dintre respondenti au declarat ca il vor sustine si in 2012.
Unul din cinci respondenti au declarat ca prestatia presedintelui a fost "extrem de proasta", fata de 6% care au raspuns ca a fost "extrem de buna".
Nicolas Sarkozy face eforturi pentru a isi pastra votantii, in conditiile in care tara a fost grav afectata de criza economica, iar rata somajului a crescut drastic.
Seful statului francez a mai primit doua lovituri de imagine in ultima vreme, dupa ce ministrul Culturii Frederic Mitterand, care a recunoscut intr-o carte ca a facut turism sexual, iar fiul sau, Jean Sarkozy, a fost nevoit sa renunte la nominalizarea pentru postul de conducere al centrului de afaceri La Defense, in urma acuzatiilor de nepotism. (L.S.)
27 Octombrie 2009
Sursa: www.ziare.com
duminică, 6 decembrie 2009
Franta se imprumuta
Comisia insarcinata sa reflecteze asupra utilizarii unui “mare imprumut” pe care urmeaza sa-l faca statul francez in 2010 propune investitii de 35 de miliarde de euro in inovare, din care 16 miliarde pentru invatamant superior si cercetare, informeaza Yahoo Actualite (19 noiembrie).
Copresedintii comisiei, fostii prim-ministri Alain Juppe (UMP) si Michel Rocard (PS), i-au remis raportul presedintelui Sarkozy.
Comisia spera ca viitorul imprumut sa aiba un efect de mobilizare a finantelor private, franceze si europene, pana la investitii totale de 60 de miliarde de euro. Cei doi copresedinti spun ca raportul are ambitita sa ajute tranzitia spre un nou model de dezvoltare, mai durabil.
Invatamantul superior si cercetarea urmeaza sa primeasca cei mai multi bani, 16 miliarde de euro. Urmeaza “orasul viitorului” (4,5 miliarde), economia digitala (4 miliarde), dezvoltarea energiilor regenerabile (3,5 miliarde), transportul viitorului (3 miliarde), dezvoltarea stiintelor viului (2 miliarde), sprijinirea IMM-urilor inovative (2 miliarde).
Comisia considera ca este indispensabil sa se creeze un dispoziiv de administrare riguroasa a imprumutului si a investitiilor pe care le va finanta.
Se preconizeaza crearea, pe langa primul ministru, a unui comitet de supraveghere a imprumutului national, compusa din parlamentari, personalitati calificate si reprezentanti ai ministerelor implicate.
Din raport se desprinde si ideea acompanierii viitorului imprumut de o reducere a cheltuielilor curente ale statului, idee sustinuta si de ministrul bugetului, Eric Woerth.
Comisia arata ca nu a avut mandat sa defineasca modalitatile de imprumut.
20 noiembrie 2009
Sursa: www.fabricadebani.ro
Copresedintii comisiei, fostii prim-ministri Alain Juppe (UMP) si Michel Rocard (PS), i-au remis raportul presedintelui Sarkozy.
Comisia spera ca viitorul imprumut sa aiba un efect de mobilizare a finantelor private, franceze si europene, pana la investitii totale de 60 de miliarde de euro. Cei doi copresedinti spun ca raportul are ambitita sa ajute tranzitia spre un nou model de dezvoltare, mai durabil.
Invatamantul superior si cercetarea urmeaza sa primeasca cei mai multi bani, 16 miliarde de euro. Urmeaza “orasul viitorului” (4,5 miliarde), economia digitala (4 miliarde), dezvoltarea energiilor regenerabile (3,5 miliarde), transportul viitorului (3 miliarde), dezvoltarea stiintelor viului (2 miliarde), sprijinirea IMM-urilor inovative (2 miliarde).
Comisia considera ca este indispensabil sa se creeze un dispoziiv de administrare riguroasa a imprumutului si a investitiilor pe care le va finanta.
Se preconizeaza crearea, pe langa primul ministru, a unui comitet de supraveghere a imprumutului national, compusa din parlamentari, personalitati calificate si reprezentanti ai ministerelor implicate.
Din raport se desprinde si ideea acompanierii viitorului imprumut de o reducere a cheltuielilor curente ale statului, idee sustinuta si de ministrul bugetului, Eric Woerth.
Comisia arata ca nu a avut mandat sa defineasca modalitatile de imprumut.
20 noiembrie 2009
Sursa: www.fabricadebani.ro
Franta, acuzata de cheltuieli prea mari in timpul presedintiei UE
Presedintia franceza a Uniunii Europene a costat 171 de milioane de euro, dintre care peste 16 milioane au fost cheltuite doar pentru summitul Uniunii pentru Mediterana (UPM), desfasurat la 13 iulie 2008, arata un raport critic al Curtii de Conturi publicat luni de site-ul Mediapart.
Summitul exceptional al UPM care a reunit, in prezenta presedintelui Nicolas Sarkozy, aproximativ 40 de sefi de stat si de guvern, la Grand Palais, locul de desfasurare a expozitiilor din Paris, a costat 16,6 milioane de euro, potrivit documentului trimis Senatului, relateaza AFP.
Banii au fost folositi in special pentru reamenjarea "exceptionala" si "fara precedent" a Grand Palais pentru cele trei ore ale reuniunii, 91.500 de euro fiind cheltuiti pentru mochete, 194.900 de euro pentru gradinarit, 653.703 de euro pentru climatizare, in timp ce 136.000 de euro au fost alocati pentru fundalul scenei si 780.760 euro pentru aranjarea salii in care s-a desfasurat summitul. Cheltuielile pentru dineul oferit invitatilor s-au ridicat la 1.010.256 de euro.
"Prin amploarea sa, caracterul neobisnuit al procedurilor urmate si impactul amplu asupra finantelor publice, acest summit va reprezenta un record", constata Curtea de Conturi de la Paris.
In cele sase luni ale presedintiei franceze la UE, de la 1 iulie la 31 decembrie 2008, Curtea de Conturi a descoperit "un program incarcat excesiv", numarand 489 de manifestari, dintre care noua summituri, 227 de reuniuni ministeriale sau la nivel ministerial si 328 de seminarii sau simpozioane.
In comparatie, Franta a cheltuit 56,9 de milioane de euro pentru exercitarea mandatului la UE in 2000 si 14,1 milioane de euro in 1995. Sumele cheltuite in mod obisnuit de statele membre UE, care isi asuma pe rand presedintia blocului comunitar, se ridica in jurul a 70 sau 80 de milioane de euro. Doar Germania a avut cheltuieli asemanatoare cu ale Frantei.
Toate manifestarile organizate "nu erau indispensabile" si "numarul lor nu a contribuit la succesul Frantei, care este apreciat in doua sau trei evenimente, cum ar fi gestionarea crizei economice sau razboiul din Georgia", a comentat saptamana trecuta presedintele Comisiei pentru Finante din Senat, Jean Arthuis.
26 Octombrie 2009
Sursa: NewsIn
Summitul exceptional al UPM care a reunit, in prezenta presedintelui Nicolas Sarkozy, aproximativ 40 de sefi de stat si de guvern, la Grand Palais, locul de desfasurare a expozitiilor din Paris, a costat 16,6 milioane de euro, potrivit documentului trimis Senatului, relateaza AFP.
Banii au fost folositi in special pentru reamenjarea "exceptionala" si "fara precedent" a Grand Palais pentru cele trei ore ale reuniunii, 91.500 de euro fiind cheltuiti pentru mochete, 194.900 de euro pentru gradinarit, 653.703 de euro pentru climatizare, in timp ce 136.000 de euro au fost alocati pentru fundalul scenei si 780.760 euro pentru aranjarea salii in care s-a desfasurat summitul. Cheltuielile pentru dineul oferit invitatilor s-au ridicat la 1.010.256 de euro.
"Prin amploarea sa, caracterul neobisnuit al procedurilor urmate si impactul amplu asupra finantelor publice, acest summit va reprezenta un record", constata Curtea de Conturi de la Paris.
In cele sase luni ale presedintiei franceze la UE, de la 1 iulie la 31 decembrie 2008, Curtea de Conturi a descoperit "un program incarcat excesiv", numarand 489 de manifestari, dintre care noua summituri, 227 de reuniuni ministeriale sau la nivel ministerial si 328 de seminarii sau simpozioane.
In comparatie, Franta a cheltuit 56,9 de milioane de euro pentru exercitarea mandatului la UE in 2000 si 14,1 milioane de euro in 1995. Sumele cheltuite in mod obisnuit de statele membre UE, care isi asuma pe rand presedintia blocului comunitar, se ridica in jurul a 70 sau 80 de milioane de euro. Doar Germania a avut cheltuieli asemanatoare cu ale Frantei.
Toate manifestarile organizate "nu erau indispensabile" si "numarul lor nu a contribuit la succesul Frantei, care este apreciat in doua sau trei evenimente, cum ar fi gestionarea crizei economice sau razboiul din Georgia", a comentat saptamana trecuta presedintele Comisiei pentru Finante din Senat, Jean Arthuis.
26 Octombrie 2009
Sursa: NewsIn
Franta isi retrage sustinerea fara de Romania
Dupa ce a sustinut Romania, Franta exercita presiuni pentru ca Irlanda sa faca lobby pentru portofoliul agriculturii in urmatoarea Comisie Europeana, o tentativa de apararea a subventiilor agricole UE, relateaza Irish Times in editia electronica.
Diplomati francezi si irlandezi au avut "contacte informale", inainte de ca premierul Brian Cowen sa aleaga candidatul irlandez pentru viitoarea CE.
Parisul vrea un candidat care sa sustina PAC in functia de comisar pentru agricultura, in conditiile in care anul viitor urmeaza o revizuire majora a bugetului UE si a Politicii Agricole Comune (PAC).
Initial Franta a facut lobby in favoarea Romaniei pentru acest portofoliu, care controleaza bugetul PAC de 55 de miliarde de euro, dar devine din ce in ce mai clar ca Bucurestiul nu are sanse, dupa suspendarea fondurilor agricole europene anul trecut, in urma unor nereguli.
"Am vrea un comisar care sa sustina PAC, iar Irlanda este, cu siguranta, una dintre aceste tari", a declarat miercuri un oficial francez. "Este adevarat si ca Franta ar prefera, cu siguranta, un comisar irlandez pentru agricultura decat un irlandez la conducerea (portofoliului - n.red.) pietei interne, asa cum se intampla acum", a adaugat oficialul.
Acesta nu a vrut sa precizeze daca au avut loc discutii intre Paris si Dublin, dar surse irlandeze au sugerat ca da. "Este adevarat, au avut loc niste contacte informale intre oficiali francezi si irlandezi in ultimele saptamani", a declarat pentru Irish Times un oficial irlandez.
Agricultura este considerata drept un portofoliu mediu in executivul european, desi importanta sa va creste considerabil in urmatorii cinci ani, datorita revizuirii bugetului UE si a PAC. Irlanda a apreciat functia de comisar pentru agricultura, iar fostul membru al partidului Fianna Fail, Ray MacSharry, a detinut acest portofoliu in anii '90. Dar unii oficiali irlandezi de la Bruxelles au sfatuit Guvernul sa faca lobby pentru functia de comisar pentru cercetare, care are un buget de 50 de miliarde de euro.
Sustinerea Frantei pentru ca Irlanda sa primeasca portofoliul agriculturii ar putea creste sansele tarii sa il obtina, dar statele in favoarea reformei PAC, precum Marea Britanie, vor depune eforturi pentru ca aceasta functie sa fie acordata unei alte tari.
Surse din CE au declarat ca Romania nu are nicio sansa sa obtina postul de comisar european pe agricultura si nici un alt domeniu care ar include fonduri europene, iar anuntul ca Parisul sprijina Bucurestiul in acest demers nu a fost deloc util.
"Bucurestiul nu are nicio sansa pentru vreun portofoliu care ar implica fonduri europene", a spus joi un oficial al executivului european sub protectia anonimatului. Desi Dacian Ciolos este apreciat ca profesionist in etajele superioare ale Comisiei Europene, reputatia lui nu este suficienta pentru a obtine dosarul agriculturii, ce implica peste o treime din bugetul UE.
08 octombrie 2009
Sursa: NewsIn
Diplomati francezi si irlandezi au avut "contacte informale", inainte de ca premierul Brian Cowen sa aleaga candidatul irlandez pentru viitoarea CE.
Parisul vrea un candidat care sa sustina PAC in functia de comisar pentru agricultura, in conditiile in care anul viitor urmeaza o revizuire majora a bugetului UE si a Politicii Agricole Comune (PAC).
Initial Franta a facut lobby in favoarea Romaniei pentru acest portofoliu, care controleaza bugetul PAC de 55 de miliarde de euro, dar devine din ce in ce mai clar ca Bucurestiul nu are sanse, dupa suspendarea fondurilor agricole europene anul trecut, in urma unor nereguli.
"Am vrea un comisar care sa sustina PAC, iar Irlanda este, cu siguranta, una dintre aceste tari", a declarat miercuri un oficial francez. "Este adevarat si ca Franta ar prefera, cu siguranta, un comisar irlandez pentru agricultura decat un irlandez la conducerea (portofoliului - n.red.) pietei interne, asa cum se intampla acum", a adaugat oficialul.
Acesta nu a vrut sa precizeze daca au avut loc discutii intre Paris si Dublin, dar surse irlandeze au sugerat ca da. "Este adevarat, au avut loc niste contacte informale intre oficiali francezi si irlandezi in ultimele saptamani", a declarat pentru Irish Times un oficial irlandez.
Agricultura este considerata drept un portofoliu mediu in executivul european, desi importanta sa va creste considerabil in urmatorii cinci ani, datorita revizuirii bugetului UE si a PAC. Irlanda a apreciat functia de comisar pentru agricultura, iar fostul membru al partidului Fianna Fail, Ray MacSharry, a detinut acest portofoliu in anii '90. Dar unii oficiali irlandezi de la Bruxelles au sfatuit Guvernul sa faca lobby pentru functia de comisar pentru cercetare, care are un buget de 50 de miliarde de euro.
Sustinerea Frantei pentru ca Irlanda sa primeasca portofoliul agriculturii ar putea creste sansele tarii sa il obtina, dar statele in favoarea reformei PAC, precum Marea Britanie, vor depune eforturi pentru ca aceasta functie sa fie acordata unei alte tari.
Surse din CE au declarat ca Romania nu are nicio sansa sa obtina postul de comisar european pe agricultura si nici un alt domeniu care ar include fonduri europene, iar anuntul ca Parisul sprijina Bucurestiul in acest demers nu a fost deloc util.
"Bucurestiul nu are nicio sansa pentru vreun portofoliu care ar implica fonduri europene", a spus joi un oficial al executivului european sub protectia anonimatului. Desi Dacian Ciolos este apreciat ca profesionist in etajele superioare ale Comisiei Europene, reputatia lui nu este suficienta pentru a obtine dosarul agriculturii, ce implica peste o treime din bugetul UE.
08 octombrie 2009
Sursa: NewsIn
Franta reduce numarul de bugetari cu 34.000
Zeci de mii de bugetari din Franta vor fi disponibilizati in 2010, dupa ce guvernul francez a decis reducerea posturilor din sistemul bugetar cu 33.754.
Potrivit proiectului de buget pe 2010, care a fost prezentat miercuri, 16.000 dintre acestia lucreaza in Educatie. Cifrele se gasesc si in bugetul orientativ care a fost prezentat pe 24 iunie, transmite AFP.
Alte ministere care vor avea reduceri semnificative de personal sunt cel al Apararii, de unde vor pleca 8250 de oameni, si cel al Internelor, care va renunta la 3450 de angajati.
Documentul precizeaza ca in invatamantul superior si in cercetare nu vor avea loc reduceri de personal deoarece acestea reprezinta o prioritate guvernamentala.
Singurul minister ce va inregistra o crestere semnificativa va fi cel al Justitiei, cu 400 de posturi suplimentare in 2010. De asemenea, serviciile subordonate primului ministru vor mai angaja 69 de oameni.
30 Septembrie 2009
Sursa: www.ziare.com
Potrivit proiectului de buget pe 2010, care a fost prezentat miercuri, 16.000 dintre acestia lucreaza in Educatie. Cifrele se gasesc si in bugetul orientativ care a fost prezentat pe 24 iunie, transmite AFP.
Alte ministere care vor avea reduceri semnificative de personal sunt cel al Apararii, de unde vor pleca 8250 de oameni, si cel al Internelor, care va renunta la 3450 de angajati.
Documentul precizeaza ca in invatamantul superior si in cercetare nu vor avea loc reduceri de personal deoarece acestea reprezinta o prioritate guvernamentala.
Singurul minister ce va inregistra o crestere semnificativa va fi cel al Justitiei, cu 400 de posturi suplimentare in 2010. De asemenea, serviciile subordonate primului ministru vor mai angaja 69 de oameni.
30 Septembrie 2009
Sursa: www.ziare.com
Franta sustine Romania pentru postul de comisar european pentru Agricultura
Franta va sustine cererea Romaniei pentru postul de comisar european pentru Agricultura, a declarat secretarul de stat pentru afaceri europene, Pierre Lellouche.
Intr-un interviu acordat cotidianului francez La Croix, el a declarat insa ca niciun stat nu poate revendica proprietatea asupra unui mandat.
"Comisia Europeana este independenta. Niciun stat nu poate pretinde dreptul de proprietate asupra unui mandat", a declarat oficialul francez.
Pe de alta parte, el a negat ca premierul francez Francois Fillon ar vrea sa candideze pentru functia de presedinte al Comisiei Europene, in cazul unui esec al lui Barroso.
"Exista un consens intre cele 27 de tari ale UE de a-l sprijini pe Jose Manuel Barroso. Din punctul nostru de vedere a fost un partener eficient pentru presedintia franceza, a avut o colaborare stransa cu presedintele Sarkozy. Nicolas Sarkozy si Jose Manuel Barroso au lucrat foarte bine", a declarat Pierre Lellouche, precizand ca Franta il va sustine pe Barroso pentru un nou mandat.
In ceea ce priveste referendumul pentru Tratatul de la Lisabona organizat in Irlanda oficialul francez crede ca acesta va decurge bine si ca nu va genera o polemica atat de aprinsa incat va trebui schimbata conducerea CE, cum s-a zvonit in ultima vreme.
09 Septembrie 2009
Sursa: www.ziare.com
Intr-un interviu acordat cotidianului francez La Croix, el a declarat insa ca niciun stat nu poate revendica proprietatea asupra unui mandat.
"Comisia Europeana este independenta. Niciun stat nu poate pretinde dreptul de proprietate asupra unui mandat", a declarat oficialul francez.
Pe de alta parte, el a negat ca premierul francez Francois Fillon ar vrea sa candideze pentru functia de presedinte al Comisiei Europene, in cazul unui esec al lui Barroso.
"Exista un consens intre cele 27 de tari ale UE de a-l sprijini pe Jose Manuel Barroso. Din punctul nostru de vedere a fost un partener eficient pentru presedintia franceza, a avut o colaborare stransa cu presedintele Sarkozy. Nicolas Sarkozy si Jose Manuel Barroso au lucrat foarte bine", a declarat Pierre Lellouche, precizand ca Franta il va sustine pe Barroso pentru un nou mandat.
In ceea ce priveste referendumul pentru Tratatul de la Lisabona organizat in Irlanda oficialul francez crede ca acesta va decurge bine si ca nu va genera o polemica atat de aprinsa incat va trebui schimbata conducerea CE, cum s-a zvonit in ultima vreme.
09 Septembrie 2009
Sursa: www.ziare.com
Franta imprumuta FMI cu 11,1 miliarde de euro
Franta a semnat o intelegere pentru a acorda un imprumut de 11,1 miliarde de euro Fondului Monetar International, ca parte a unui efort comun al Uniunii Europene de a spori fondurile intitutiei cu 75 de miliarde de euro.
De asemenea, Franta va furniza 670 de milioane de DST (drepturi speciale de tragere - moneda FMI) fondului PRGF-ESF, care ofera imprumuturi celor mai sarace state, relateaza Bloomberg.
Majorarea resurselor FMI-ului a fost hotarata in luna aprilie, in timpul summit-ului G20. Banii vor fi utilizati pentru acordarea unor imprumuturi tarilor cu probleme financiare, amenintate de intrarea in insuficienta de plata, din cauza crizei economice.
De altfel, grupul celor mai dezvoltate 20 de tari au cazut de acord, sambata, sa continue reformele fiscale si monetare pana in momentul redresarii totale a economiei mondiale si sa restructureze Fondul Monetar International.
Totusi, G20 nu a dat detalii despre reformele ce vor fi aplicate FMI-ului, reprezentantii grupului spunand ca este vorba despre un "progres substantial". Detaliile vor aparea, cel mai probabil, in urma summit-ului G20 din Pittsburgh, de la sfarsitul lunii septembrie.
06 Septembrie 2009
Sursa: www.ziare.com
De asemenea, Franta va furniza 670 de milioane de DST (drepturi speciale de tragere - moneda FMI) fondului PRGF-ESF, care ofera imprumuturi celor mai sarace state, relateaza Bloomberg.
Majorarea resurselor FMI-ului a fost hotarata in luna aprilie, in timpul summit-ului G20. Banii vor fi utilizati pentru acordarea unor imprumuturi tarilor cu probleme financiare, amenintate de intrarea in insuficienta de plata, din cauza crizei economice.
De altfel, grupul celor mai dezvoltate 20 de tari au cazut de acord, sambata, sa continue reformele fiscale si monetare pana in momentul redresarii totale a economiei mondiale si sa restructureze Fondul Monetar International.
Totusi, G20 nu a dat detalii despre reformele ce vor fi aplicate FMI-ului, reprezentantii grupului spunand ca este vorba despre un "progres substantial". Detaliile vor aparea, cel mai probabil, in urma summit-ului G20 din Pittsburgh, de la sfarsitul lunii septembrie.
06 Septembrie 2009
Sursa: www.ziare.com
Abonați-vă la:
Postări (Atom)